vineri, 6 februarie 2009

In iadul uitarii cu gandul spre rai


Nu sunt supărat pe tine fată dragă....
Sunt supărat pe neputinţa de a-mi accepta înfrângerea, pe incapacitatea de a te înlătura de tot din gânduri şi de a merge mai departe. Sunt supărat că ţin la tine necondiţionat, că mi-a intrat în reflex să te sun, că mi-ai devenit indispensabilă, că toate drumurile mele duc la tine. Sunt supărat că nu am făcut nimic atunci când trebuia să lupt, că am tăcut când trebuia să strig, sunt supărat pe mine fiindcă oricum nu m-ai fi auzit.
Nimeni nu e de vină înafară de mine.

Ceva trebuie să se schimbe !!!!!!

Pentru a te uita,
tăcerea e singura cale .....
e mai bine aşa,
nu văd ce rost mai are
să mai fii a mea.

Răul e făcut deja,
sufletul...mi-e pustiu,
pentru mine e pa,
pentru tine.....târziu!!!!....

Va veni ziua în care toate astea ţi le voi putea spune fără remuşcări, fără să clipesc, fără să plâng, fără ca inima să-mi bată mai tare, fără să cred că am ceva de pierdut dacă tu ştii sau de câştigat că ai aflat, fără să am gânduri negre că nu trebuia să îţi spun nimic, fără să îmi pese de tot ce a nu a fost şi de ceea ce putea fi.....
Atunci voi arunca piatra ce apăsa atât de greu pe inima mea şi voi putea zbura uşor către lumina blândă a altor ochi căprui!!!!

2 comentarii:

  1. a trecut ceva timp de cand era valabila scrierea asta si inca ma aflu in cautarea acelor doi ochi caprui :))

    RăspundețiȘtergere
  2. care nu vor intarzia sa apara!:) poate nu vor fi caprui,dar ce mai conteaza culoarea?:)
    imi place la nebunie postul>:D<

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...