marți, 21 august 2012

Eu și eu


Eu sunt ruda mea de sânge
De mă uit puţin în zare,
Sunt şi-acela care plânge
Şi-acela pe care-l doare.

Cred că tot ce fac e-n van,
Capul în nori e-ascuns mereu,
Eu sunt singurul meu duşman,
Mă lupt cu mine şi pierd eu.

Mă tot întreb ce să mai fac,
Aştept un răspuns de la Tine
Că eu cu nimeni nu mă-mpac
Şi nici eu nu mai cred în mine.

Doar eu sunt cel ce mă ajut
Ş-acelaşi om ce mă indură
Iar când cu mine eu mă lupt
Tot eu sunt cel ce mă înjură!

6 comentarii:

  1. Imi plac foarte mult poeziile tale.Si eu scriu cand am inspiratie,dar pana acum cateva zile poeziile mele erau triste cred ca inca sunt deoarece pierdusem credinta in Dumnezeu si eram daramat ,dar am primit semnul care m-a salvat,dar destul despre mine.Succes in continuare si la mai multe poezii! Iti las aici si una din ale mele:Racoarea se lasa dimineata
    Singuratatea isi arata iar fata
    Innecat in rauri de verdeata
    Stelele mi se preling pe fata
    O dulce viata amara imi esti
    Cand ceasul a incetat sa mai bata povesti
    Durere ce ma strapungi!Ce esti?
    Cum ne relatam la cele mai rele vesti?
    Cand gandurile zboara odata cu frunzele toamna
    Sufletele se purifica odata cu iarna
    Natura e o fata singura chiar daca vine primavara
    E atat de dulce si calda..e chiar calma vara
    Asa de bland m-alina cand apare seara
    Si asa de mult imi place sa vorbesc cu ea
    Caci sufletul imi e mancat de rugina grea
    Si-mi place sa adorm cu acest vis plapand
    Pana cand tacerea tresare cantand un ultim rand
    Blocat intotdeauna in prefata
    Unde fericirea n-are rezonanta
    Si raman cu aceasta vesnica comoara
    O dulce viata cat imi este de amara.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. salut
      imi pare bine cand cineva mai gaseste ceva placut in ceea c scriu..
      lasa tristetea deoparte....treci de prefata, gusta cuprinsul...si o sa iasa si scrieri mai putin triste....multa bafta
      merci d vizita
      numai bine!

      Ștergere
  2. versurile tale au in ele un fel de amaraciune...
    iti las un zambet :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc pandhora...intotdeauna prinde bine un zambet :)
      poezia asta e tare veche....amaraciunea iese aici ....in viata de zi cu zi sunt tare vesel:)

      Ștergere
  3. Tot o poezie despre Eu. Se numeste Creator de Lumi:

    Eu nu-s femeie sau bărbat,
    nici om, doar Creator de lumi.
    şi când îmi scutur ochiul stâng
    praf de idei curge în lume.
    Eu locuiesc într-un butoi de sticlă
    şi-mi caut privirea-n fiecare zi.
    vecinii mei ascultă Layla şi
    bat la uşa mea în week-end
    să-mi spună ca e sărbătoare.
    dar nu mi-e teamă de pedeapsă:
    nu-s om, doar Creator de lumi.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...