Parca te-as cunoaste de-o viata

Parcă te-aş cunoaste de-o viaţă......
Ai crescut în ochii mei
şi dintr-un simplu fir de iarbă
te-ai transformat într-o superbă orhidee.
Au început să îţi crească
rădăcini puternice în inima mea
iar parfumului tău nu îi pot rezista.
Oare tu înţelegi toate astea?
Chiar nu realizezi că sunt pierdut fără tine?
Nu vezi că tot universul meu
a început să se învârtă în jurul tău?
Nu vezi, draga mea,
cum mi se luminează privirea
când eşti lângă mine?

Pentru iubirea mea

Te caut de mult şi ştiu că exişti,
Lasă-mă să te iubesc, să te venerez,
Trezeşte-mă din vis şi fă-mă să visez
Cu ochii deschişi !

Aş vrea doar să te pot găsi
Că am atâta dragoste ca să îţi ofer,
Nu pot să-ţi dau luna sau o stea de pe cer
Dar te pot iubi !

Nu mă lăsa să încerc în zadar,
Oferă-mi dacă vrei un colţ de paradis,
Viaţa alături de tine ar fi ca un vis,
Fără tine coşmar !

Iubirii mele, te rog, nu-i spune nu
Că glasul tău e tot ce vreau s-ascult
Şi dacă simţi că nu îţi cer prea mult
Iubeşte-mă şi tu !

Suntem si noi ca frunzele ce cad

Suntem şi noi ca frunzele ce cad,
palide umbre, făpturi efemere,
sclipiri ascunse în tainice unghere,
înfăşurate într-un zâmbet fad.

Suntem doar nişte stele căzătoare
pe cerul nopţii care-i tot mai greu,
clipe uitate în drum de Dumnezeu,
neimportante minuni trecătoare.



Moby - One Of These Mornings
»

Ziua ta

Azi visele ţi se împlinesc
Şi se deschide o uşă spre viitor,
Anii tăi au trecut prea uşor
Dar vin îngeri de sus ce vestesc
Bogăţie şi îţi aduc lumină
De care viaţa ta va fi plină.

Azi e ziua în care
Respiri fericire şi învingi timpul,
Iubeşti lumina şi pământul
Din grădina vieţii cea mare
Unde tu eşti o floare ce înfloreşte mereu
Sub privirea ocrotitoare a lui Dumnezeu.

Orasul de sub cruci

Tăcere adâncă ....
Un vânt uşor adie încă.....
Eu te întreb: unde te duci?
În oraşul de sub cruci?
Eu te întreb, eu îmi răspund,
Nu pot durerea să-mi ascund
Şi curg din ochii mei doi stropi
Când ştiu că tu sufli în plopi,
Că tu eşti acel vânt uşor
Ce adie-ncetişor.
Gândul meu jelind de dor
Porneşte spre tine în zbor.
Dar tu-l auzi? Îl asculţi oare?
Sau îl respingi cu nepăsare?
Poate că nu te aud eu
Deşi încerc s-o fac din greu,
Poate că plângi, poate te bucuri
Sau poate că faci alte lucruri.
Eu ştiu că tot ce fac mai bine
Sunt doar poveţe de la tine,
Eu îţi gândesc găndul nescris
Şi te găsesc numai in vis.
Domnul de sus de va lăsa
Veghează tu viaţa mea,
Dă-mi trai uşor, minte senină,
Umple-mi sufletul de lumină,
Somnul va fi şi el uşor
Când am un înger păzitor!

Fara cuvinte

Fără cuvinte se naşte iubirea cea mare,
O cunoaştem din mângâiere
O înţelegem uşor din priviri,
Noi înşine suntem rodul unei mari iubiri.
Viaţa ne ţine într-o îmbraţişare,
Icoane sfinte suntem tu şi eu
Pe pereţii de vise gravaţi cu durere,
La loc de cinste în ochii lui Dumnezeu!

Nu zi nimic

nu zi nimic,
lasă tăcerea grea
să zbiere sau să cânte
să facă ce o vrea
şi nu mai spune clipei
să stea puţin în loc,
aruncă-mă-n uitare
în marea cea de foc,
în lumea asta rece
uşor am risipit
şi vise şi iubire,
trăind fără plăcere,
răsplata ce-am primit
e astă grea tăcere !

nu zi nimic,
e fără de folos,
să sufăr pentru tine
e prea periculos,
să-i dau inimi mele
motiv să te urască
n-aş fi deloc în stare,
ce rost să-şi mai găsească,
ea de când te-a pierdut
te doreşte mai tare
iar eu stau şi-o ascult,
glasul ei trist nu minte,
tăcerea ta spune mai mult
decât o mie de cuvinte !

Poze de la Soimos

Nu ma privi cu ochii tai de ieri

Nu mă privi cu ochii tăi de ieri,
Când îmi zâmbeai fără subînţeles,
Arată-mi doar privirea ta nepăsătoare.
Acum în ceas târziu degeaba-mi ceri
Să te mai iert când iarăşi ai ales
Să calci a mea inimă în picioare !!!


Şi fugi acum departe, mi-e prea greu
Fiindcă sufăr şi atunci când te văd,
Ar fi atât de bine să nu fii nicăieri,
Să te pot scoate de tot din gândul meu
Iar pentru ca în suflet să nu fie prăpăd
Nu mă privi cu ochii tăi de ieri !!!