marți, 1 februarie 2011

Raceala-i la putere



Întors pe dos, cu fundu-n sus,
Cu greutate clară-n glas,
Cu fața rosie și-n plus
Cu mucii ce nu stau în nas..

Așa mă simt și ce nasol
Că stomacul mi-e agitat,
Îmi merge parcă tot în gol
Ca și mașina de spălat..

De febră mare, ce să spun,
Fruntea îmi arde... ce necaz!
Sub ochelari eu am acum
Două ochiuri de aragaz!

Să dau la rațe nu mai vreau,
E neplăcut, serios, se știe
Dar și mai și e-atunci când stau
Pe budă ca pe butelie!
.

12 comentarii:

  1. da sunt sigur ca e o stare trecatoare
    am exagerat si eu putin:)
    de dragul artei =))

    RăspundețiȘtergere
  2. ok maria
    ma bucur ca ai zis totusi ceva:)))

    RăspundețiȘtergere
  3. Hei, sa te faci bine. E inca vremea saniusului!

    RăspundețiȘtergere
  4. as vrea sa treaca repede perioada asta sincer.....
    totul are o limita.
    nu e asa de grav cum am redat mai sus:) dar nici chiar pura fictiune nu e:)

    RăspundețiȘtergere
  5. sper sa te faci bine cat mai curand...dar...recunosc...am zambit citind versurile tale :)

    RăspundețiȘtergere
  6. sunt mai bine... faceam haz de necaz
    daca ai zambit atunci mi-am atins scopul :)

    RăspundețiȘtergere
  7. hai ca asta e tare ;)) chiar mi-a placut poezia si pot sa imi dau seama ca ai fost racit :P e cel mai bine sa trecem de toate prin zambet :)

    RăspundețiȘtergere
  8. ce-am simtit pe pielea mea
    a iesit uite asa:)

    ar fi bine sa putem zambi tot timpul:)
    putem ce-i drept sa incercam
    multumesc

    RăspundețiȘtergere
  9. Las' ca-ti trece.Asa e in acest anotimp...
    Insanatosire grabnica!

    RăspundețiȘtergere
  10. multumesc doamna elena
    astea-s lucruri trecatoare

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...