Toamna - anotimpul culorilor

Prietenie, floare rara!

Mi-ai ieșit din reflex, ai plecat din gândire

Că prietenul bun nu te lasă-n neștire,

Chiar de timpul ce-l ai de pierdut e puțin

Nu uita de cuvinte că tăcerea mi-e chin.

E amar sentimentul și-atât de dureros

Să simți că ești prieten doar cât ești de folos

Iar când nu e nevoie de al tău ajutor

Să ajungi doar un nume pierdut în decor.

Pansament pentru suflet nu m-ajută să fiu

De e rana adâncă sau e ceasul târziu,

Să fiu bun doar atunci când lipsește ceva,

O umbrelă perfectă când este vreme rea.

De acum eu te rog: aminteste-ți de mine

Nu doar când dai de rău ci și când iți e bine,

Ascunde nepăsarea, fă orgoliul uitat

Și fii la rândul tău prieten adevărat!