tarziu....

...chiar si frunzele o stiu,
si norii in departare,
chiar si frigul care doare,
si vazduhul cel pustiu....

S-au dus zilele...

S-au dus zilele de vară
şi ochii tăi iubito m-au pus pe jar,
mi-au făcut inima din piept să sară,
acum e frig, tu nici măcar
nu eşti aici să mă-ncălzeşti,
căldura ta mi-e în zadar
când altuia o dăruiesti.

S-au dus zilele pline de lumină
dar vocea ta încă o mai ascult,
acum nimic parcă nu mă alină,
sunt prea serios, sufăr prea mult,
nu prea contează ceea ce îţi zic
pentru că toate sunt doar vorbe-n vânt,
tu oricum taci, nu zici nimic !

nori de toamnă

E culmea cum norii de plumb de afară
În loc să mă-ntărâte, mă cam doboară,
Cred că şi-astănoapte am dormit în zadar
Că nu-mi amintesc vreun vis, nici măcar,
Nu ştiu de a fost de dor sau necaz
Dar simt lacrimi reci curgând pe obraz.

S-adorm e devreme, să mă trezesc e târziu,
Cum trece-aşa timpul, de mult nu mai ştiu !!!

Eu și eu

Eu sunt ruda mea de sânge
De mă uit puţin în zare,
Sunt şi-acela care plânge
Şi-acela pe care-l doare.

Cred că tot ce fac e-n van,
Capul în nori e-ascuns mereu,
Eu sunt singurul meu duşman,
Mă lupt cu mine şi pierd eu.

Mă tot întreb ce să mai fac,
Aştept un răspuns de la Tine
Că eu cu nimeni nu mă-mpac
Şi nici eu nu mai cred în mine.

Doar eu sunt cel ce mă ajut
Ş-acelaşi om ce mă indură
Iar când cu mine eu mă lupt
Tot eu sunt cel ce mă înjură!

Efemeritate

Iartă-mă !
Eu am uitat cuvintele
Cu care să te laud pe Tine
Într-un loc ascuns din mine.
Eu sunt răul ce se abate
Asupra mea
Şi vântul care bate
A vreme rea.
Păzeşte-mă !
Eu nu pot să fiu la toate atent
Şi oricum am să uit tot ce am ştiut
Când viitorul îmi va fi prezent
Iar prezentul va deveni trecut.
Timpul va trece uşor şi în neştire,
În mintea mea rămâne doar o amintire
A clipelor frumoase de visare
Şi iata-mă acum că-Ţi cer iertare !
Iubeşte-mă !
Pentru că aşa am să fiu sigur
Că sufletu-mi va fi tânăr mereu,
Că împotriva morţii nu sunt singur,
Împotriva mea sunt doar eu.
Ajută-mă !
Eu am încetat să m-ajut
Încă de când m-am născut.
Realizez acum
Că sunt mai liber decât gândul,
Mai fragil decât clipa,
Sunt geniul nebun
Ce nu ştie nimica !
Visul meu a trecut
Sunt pierdut !

Stairway to heaven

silence

... primăvara începe timid cu o...tăcere!

Vine primavara

Ne aşteaptă de azi la colţ primăvara,
Printre flori mari de gheaţă şi fulgi de nea,
Le zâmbeşte forţat oamenilor cuminţi
Amorţit, fără vlagă, un soare cu dinţi,
Undeva din zăpadă scoate capul şi el,
Vestitor de căldură un gingaş ghiocel.
Noi cu toţii tânjim după raza de soare,
Inima o percepe ca o alinare,
Du-te Iarnă departe fiindcă ai stat destul
Că de frig sufletul mi-e tot mai sătul!

e tara mea..

Îmi încep și eu anul pe blog cu un subiect care în zilele astea e la modă...țara mea. E subiectul de care se leaga toate la început de an. NU, nu scriu neapărat despre demonstrații și incidente dar postez aici o melodie scrisă și cântată de un om pe care îl respect mult pentru tot ceea ce face, o melodie care ne arată cruda realitate pe care o trăim ! Hai că e amuzantă rău piesa asta nu ? :)